Zeci de mii de joburi sunt oferite în ţările dezvoltate din UE, pentru toate meseriile, de la agricultori până la sudori, specialişti IT sau medici.

Guvernul a deschis conducta concedierilor din sectorul bugetar şi 2010 se anunţă anul deciziilor economice dure, iar preţul cel mai mare pe care îl vom plăti va fi şomajul.

Există însă o veste ceva mai bună în comparaţie cu anul trecut: creşte oferta de joburi în ţările dezvoltate ale Uniunii Europene, unde ieşirea din criză este mai rapidă. În acest moment, românii ar putea privi piaţa muncii la nivel european şi nu ca una locală. E momentul în care se poate supravieţui câştigând cel puţin 1.000 de euro în străinătate, din care 500 pot fi trimişi acasă familiei.

Dar se pot câştiga şi sume mult mai mari, pe măsura ce creşte gradul de calificare al profesiilor solicitate. Europa abundă în locuri de muncă şi un indiciu clar este că nici măcar anul trecut, pe fondul crizei profunde, ofertele pentru români nu au fost ocupate în întregime.

Aproximativ 20.000 de locuri de muncă au fost propuse în 2009, atât în agricultură, cât şi în medicină sau IT. Deşi reprezentau doar 32% din nivelul anilor 2008 şi 2007, tot s-au dovedit prea multe pentru solicitările concetăţenilor care ar fi putut scăpa de criză în străinătate. În ţările nordice, românii sunt apreciaţi în mod deosebit.


Mazărea e mai dulce în Danemarca

Angajatorul danez Peter Skov Johansen îi culege de prin Europa pe cei doritori de muncă pe plantaţiile lui de mazăre. E mulţumit de românii pe care îi recrutează pentru că fac treaba cea mai bună.

Prin mâinile lui Peter au trecut 1.000 de muncitori străini, dintre care câteva zeci de români pe care i-a ales personal la bursele de joburi organizate la noi.

Hoinarul Danemarcei, cu un brevet de invenţie în domeniul
energetic la activ, îi preferă în mod deosebit: „După trei ani de colaborare, am observat că sunt cei care comunică cel mai bine, se adaptează imediat la noua cultură şi sunt cei care prind cel mai bine sfaturile din primele două săptămâni de training”. Muncitorii câştigă în jur de 0,5 euro la un kg de mazăre cules. Şi adună minimum 16-17 kg/oră.

În cele 8-10 săptămâni de şedere, ajung să încaseze peste 1.200 de euro lunar. „Sunt 2-3 tipuri de mazăre pe plantaţie, plătite diferit la cules. Unele soiuri sunt mai greu de recoltat”, completează bucureşteanul Alexandru Matei, care a muncit trei sezoane în Danemarca pentru Peter.

„Este de un calm incredibil. Nici un angajator român nu m-a tratat cum a făcut-o Skov Johansen”, a adăgat Matei. În ultimele două sezoane a lucrat alături de Păun Irina, din Balş, judeţul Olt. Ei speră să se întoarcă în această vară în Danemarca, la Peter.

Joburile afară, mai numeroase în 2010

Oficialii Agenţiei Naţionale de Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Patronatul agenţilor economici acre ditaţi pentru plasarea forţei de muncă în străinătate (ACORD), spun că există foarte multe cereri de afară.

„Deja avem solicitări pentru organizarea mai multor burse de muncă în străinătate, pe agricultură - pentru 200 de joburi în Spania, alte 200 în Danemarca şi câteva zeci în Marea Britanie. Ne aşteptăm în continuare şi la alte oferte”, afirmă Camelia Mihalcea, directorul direcţiei EURES din cadrul ANOFM.

Ea mai precizează că există locuri de muncă în Germania pentru zeci de medici şi asistente, dar nu se găsesc destui interesaţi, din cauza necunoaşterii suficiente a limbii germane. Francezii caută personal la toate nivelurile din sănătate, dar şi alpinişti utilitari, tâmplari sau personal hotelier. Salari ile sunt de peste 4.000 euro pentru medici, şi de 2.000-2.500 de euro pentru ceilalţi.

Finlandezii vor de la noi sudori, personal hotelier şi muncitori necalificaţi. Un sudor poate obţine uşor acolo 3.000 de euro, dar celelalte tipuri de munci nu sunt plătite cu mai mult de 1.200-1.500 de euro.

Mai aproape, în Austria, sunt căutaţi mecanici auto, cu un salariu în jur de 2.000 de euro, masa şi cazare asigurată, ingineri IT, dar şi muncitori agricoli. În agricultură, austriecii plătesc peste 1.000 de euro net, asigurând şi cazare
gratuită.

Peste 6.000 de dolari, leafa la arabi

Roxana Prodan, preşedintele patronatului ACORD, spune că trebuie acoperite peste 150 de domenii de pe piaţa muncii externe - de la activităţile necalificate până la cele de înaltă specializare.

„Există cerere în prezent şi de menajere, cizmari sau tăbăcari, dar şi de ingineri sudori, petrolişti şi spe cialişti IT. Să nu uităm că un inginer petrolist din România poate câştiga şi 6.000 de dolari lucrând în ţările arabe, cu masa şi cazarea asigurate, în timp ce un inginer IT sare de 3.000 de euro net, oriunde în Europa de Vest”, explică preşedintele ACORD.

Germanii plătesc pentru un muncitor agricol sezonier între 1.300 şi 1.500 euro lunar, oferind gratis cazare. Şi italienii ne caută sudorii şi inginerii în construcţii metalice navale.

Salariile oferite sunt de 3.000- 4.000 de euro, existând şi posibilitatea asigurării locuinţei. „Este foarte bine ca, înainte ca amatorii să aplice pentru un job afară, să verifice riguros seriozitatea firmei de plasamaent din România, dar şi garanţiile angajatorului - pe internet, prin cunoscuţii pe care îi au în ţara respectivă”, recomandă preşedin tele ACORD.


"Un inginer petrolist din România poate câştiga şi 6.000 dolari SUA lucrând în ţările arabe, cu masa şi cazarea asigurate.",

Roxana Prodan, preşedinte ACORD


MAREA BRITANIE

1. Ingineri mecanici - cerinţe: experienţă minimum doi ani, diplomă, engleza la nivel avansat - salariu brut oferit: de la 2.800 lire

2. Măcelari - cerinţe: experienţă minimum doi ani (probă practică la angajare), engleza nivel mediu - salariu brut oferit: 1.300-1.600 lire

3. Personal hoteluri şi restaurante - cerinţe: experienţă minimu un an, engleza nivel mediu - salariu brut oferit: 1.100-1.300 lire (cu posibilităţi de masă şi cazare incluse)

4. Medici, asistente, infirmiere - cerinţe: experienţă minimum 2-4 ani ( în funcţie de job), diplomă, engleză nivel avansat -salariu brut oferit: de la 1.200, 1.800 şi de la 2.800 (în funcţie de fiecare dintre cele trei niveluri de calificare din sănătate)

COSTUL VIEŢII. Mnimum 700 de lire. Impozitul este între 10% şi 40%, în funcţie de mărimea venitului.

BELGIA

1. Ingineri instalaţii - cerinţe: diplomă, experienţă minimă 2-3 ani, cunoaşterea limbii engleze , operare
calculator (World, Excel, Powerpoint) - salariu oferit: 2.800-4.000 euro/lunar

2. Medici generalişti şi specialişti - cerinţe: diplomă, experienţă, cunoaşterea limbii franceze - salariu oferit: de la 1.750 euro/lună net pentru generalişti  plata turelor, a orelor suplimentare şi a sărbătorilor lucrate până la peste 4.000 de euro – pentru specialişti

3. Asistente medicale generaliste - cerinţe: diplomă, experienţă, cunoaşterea limbii franceze - salariu oferit: 1.750 euro net + plata turelor, a orelor suplimentare şi a sărbătorilor lucrate (aproximativ 2.500 euro, în total)

COSTUL VIEŢII. În Belgia - cheltuielile lunare proprii, în cazul în care nu sunt asigurate de angajator: de la 600 euro/lună/persoană.

GERMANIA

1. Medici rezidenţi chirurgie, psihiatrie şi neurologie (prin EURES) - cerinţe: Limba germană nivel B2, conform Europass - salariu brut oferit: 3.662 euro, asistenţă în găsirea unei locuinţe

2. Medici specialişti oftalmologi, obstetricieni, ginecologi - cerinţe: limba germană nivel mediu - salariu net: 3.500-4.000 euro

3. Personal menaj industria hotelieră - cerinţe: experienţă 2-3 ani în domeniu, limba germană mediu - salariu brut oferit: 1.300-1.800 euro

COSTUL VIEŢII. 700 de euro/lună. Impozitele sunt progresive, de la 15% la 42%. Pe fondul crizei, guvernul german a anunţat o diminuare a taxelor.

NORVEGIA

1. Sudori, electricieni, mecanici auto, muncitori construcţii civile şi navale - cerinţe: experienţă minimă - 1-5 ani, diplomele de calificare traduse în limba engleză, cunoştinţe medii de limba engleză - salariu brut oferit: 3.500-4.500 euro

2. Medici şi asistente medicale - cerinţe: diplomă de studii, limba engleză la nivel avansat, experienţă minimum doi ani - salariu brut oferit: 2.500-4.500 euro (care poate fi mărit prin ture, gărzi, ore suplimentare)

3. Personal industria hotelieră - cerinţe: experienţă minimum un an, diplomă calificare, cunoştinţe medii de engleză - salariu brut oferit: 1.800-2.700 euro (cu posibilitatea de masă şi cazare gratuite)

COSTUL VIEŢII. 900 euro/lună. Impozitul pleacă de la 33%, fiind adăugate o multitudine de alte taxe.

DANEMARCA

1. Medici radiologi - cerinţe: diplomă de medic specialist radiolog, certificat e compatibilitate cu Directiva nr. 2005/36/CE (poate fi obţinută şi după aplicare), certificat de good standing, 3 ani experienţă în specializarea respectivă, 2 recomandări - salariu brut oferit: aprox. 8.000 euro. (impozitul poate ajunge, la această sumă, chiar şi la aproape 55%!)

2. Muncitori calificaţi şi necalificaţi în construcţii - cerinţe: experienţă minimă 3 ani -salariu brut oferit: 3.200-4.000 euro (1.600-2.000, net)

3. Muncitori agricoli (sezonieri) - preselecţie organizată în martie prin ANOFM pentru 200 de posturi - salariu brut oferit: 10-14 euro/oră, masă Â cazare contracost – între 2 şi 10 euro/zi

COSTUL VIEŢII. De la 800 euro/lună/persoană. Atenţie mare la anunţurile cu salariile oferite! Trebuie verificat dacă ele sunt net sau brut. Impozitele şi taxele sunt unele dintre cele mai ridicate din Europa, în această ţară.

ECONOMISEŞTE 1.000 DE EURO LUNAR

Informatician aici, văcar în Danemarca


Cunoștințele avansate de informatica ale lui Mircea il ajuta chiar și la creșterea animalelor

După trei ani şi jumătate petrecuţi în Danemarca, tânărul romaşcan consideră că plecarea sa din România a însemnat o adevărată evoluţie pentru el, din punct de vedere material şi cultural.

„În ţară, ca proaspăt inginer IT, n-aveam mai mult de 500-600 de euro. În schimb aici, dacă vreau, economisesc cel puţin 1.000, lunar. În plus, este cu adevărat o altă lume: toţi zâmbesc pe stradă, curăţenia este desă vârşită şi eşti tratat deosebit. De altfel, danezii au un respect deosebit pentru orice străin care vine să muncească la ei”, explică Mircea.

Limba şi taxele, grad ridicat de dificultate

Recunoaşte că i-a fost greu la venirea sa în Danemarca. Nu avea decât 26 de ani, în aprilie 2006. „Limba este deosebit de grea, cuvintele scrise se pronunţă deosebit de la regiune la regiune. Noroc că cel puţin 89% dintre cei de aici vorbesc engleza”, spune romaşcanul.

Plecat printr-un program de schimb de tineret ca absolvent al liceului agricol din apropiere de Roman, Mircea şi-a reluat în Danemarca specializarea din România, deşi urmase şi cursurile unei facultăţi de informatică. La final, a fost repartizat într-o fermă de creştere a animalelor din nordul ţării.

„Da, sunt angajat pentru creşterea vacilor şi a porcilor. Dar este o fermă ultradotată. Unii ar zice că-s porcar sau văcar, de fapt. Dar eu îmi fac munca în halat alb, nu cum ştie lumea pe la noi”, zâmbeşte fostul informatician. Munceşte opt-nouă ore pe zi, de la 7.00 dimi neaţa, câteodată şi în weekend.

Câştigă în jur de 3.000 de euro lunar. „Dar taxele şi impozitele se ridică la 50% din venitul meu total. Însă merită pentru că, în Danemarca, se simte într-adevăr că dările la stat, şomaj, pensii şi sănătate sunt folosite în folosul celor care le plătesc. Nu vei vedea bolnavi sau muritori de foame pe aici”, explică Mircea destinaţia impozitului.

Şi-ar fi dorit o slujbă în IT. „Numai că danezii au totul în limba lor, dacă e vorba de informatică. Până şi banalul Word. Când voi învăţa daneza la perfecţie, sigur mă voi întoarce la IT”, speră Mircea.

„Nu prea a fost criză pe aici...”

A trăit în Danemarca atât boomul economic european din 2007-2008, cât şi criza care a i-a urmat. „Sincer, în domeniul meu, nu prea s-a simţit criza! Fiind în domeniul alimentar, nam avut o clipă de stat locului. Ai avut noroc că m-ai prins la telefon, pentru că eram în pauza de masă. Altfel, nuţi-aş fi putut răspunde. Pe aici nu-i politicos să vorbeşti la mobil când eşti cu echipa, la muncă”, explică Mircea unul dintre secretele eficienţei danezilor şi a străinilor care ajung pe piaţa muncii de acolo.

Despre preţuri, spune că nu diferă prea mult de cele de acasă. „Unele sunt mai mari ca în România, altele - mai mici. Un pachet de ţigări este 3,7 euro, dar un kilogram de zahăr nu depăşeşte un euro. Tot cu un euro îţi poţi cumpăra un kilogram de banane sau un litru de ulei. Dar tot atât costă şi o pâine. În timp ce kilogramul de carne de porc este zece euro. Fructele şi legumele sunt, în medie, ca în România sau chiar mai ieftine!”, face el lista de preţuri din Danemarca.

Spune că şi Sărbătorile au fost mai ieftine pentru el în Danemarca, decât în România. În schimb, asigurarea şi taxele pentru Fiatul Brava pe care îl are îl costă 1.200 de euro, anual. „Benzina este ca în România, dar o călătorie cu autobuzul costă un euro pe zona administrativă traversată. Este mai rentabil totuşi cu autoturismul propriu”.

CRIZA DE ARTIŞTI

Învăţaţi un instrument

Şi pe piaţa muncii pe scenă există carenţe, în Europa. „Cererea este foarte mare, dar nu o putem acoperi decât în proporţie de 10%. O dansatoare poate câştiga şi 5.000 de euro lunar, în cluburi din Anglia, Austria sau în Caraibe”, spune preşedintele agenţiei de impresariat New Style, Nicolae Marinescu.

Mai mult, nu doar dansatoarele sau stripteuzele s-au împuţinat, ci şi muzicienii. „Există o penurie de interpreţi de evergreenuri, cafe-concert, oldies but goldies, de pianişti, de saxofonişti şi de vocalişti. Pentru patru ore pe seară, cu pauzele aferente, un trio, cu în jur de o sută de piese în repertoriu, primeşte şi peste 300 de euro, în total”, arată Nicolae Marinescu.


Sursa: Evenimentul Zilei